Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord

Parohia Ortodoxă Română "Sf. Calinic de la Cernica și Sf. Willibald din Eichstätt" Ingolstadt, Germania

De aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup. Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică. (Efeseni 5, 31-32)

IMPORTANŢA CUNUNIEI
 - Unirea dintre bărbat şi femeie (mire şi mireasă) se împlineşte în Biserică, în Hristos, într-o rânduială liturgică numită Taina Cununiei, una dintre cele şapte Sfinte Taine ale Bisericii.

 - Nunta sau Taina Cununiei este un act sfânt, de origine dumnezeiască, în care, prin preot, se împărtăşeşte harul Sfântului Duh unui bărbat şi unei femei ce se unesc liberi în căsătorie, har care sfinţeşte şi înalţă legătura naturală a căsătoriei la demnitatea reprezentării unirii duhovniceşti dintre Hristos şi Biserică.
 - Căsnicia creştină este o viaţă îngemănată cu Dumnezeu şi în Dumnezeu. Este o Taină a unirii duhovniceşti, sufleteşti şi trupeşti, sfinţită de Însuşi Domnul: Cinstită să fie nunta întru toate, şi patul neîntinat (Evrei 13, 4), pentru că toate sunt curate pentru cei curaţi (Tit 1, 15). Aşa se creează o mică biserică: familia devine casă a lui Dumnezeu.
 - Scopul şi sensul Cununiei (căsătoriei creştine) se împlinesc în desăvârşirea sufletelor, în Taina Iubirii în Hristos şi în dobândirea Împărăţiei Cerurilor; iar sensul unirii lor conjugale se împlineşte în naşterea de prunci şi creşterea lor în Duhul Evangheliei.

RÂNDUIALA ŞI SEMINIFICAŢIA TAINEI SFINTEI CUNUNII

Rânduiala bisericească în cadrul căreia doi tineri sunt căsătoriţi (Cununia) este alcătuită din două părţi: Logodna şi Cununia, acestea fiind părţi distincte. Logodna se va oficia numai împreună cu Taina Cununiei, după căsătoria civilă (conform hotărârii Sfântului Sinod nr. 9027/2011); astfel, se evită amânarea Cununiei de către unele persoane care consideră „suficientă“ Logodna pentru a locui, sau chiar pentru a vieţui, din acel moment, împreună.

LOGODNA
 - Partea centrală a Logodnei o constituie binecuvântarea şi punerea inelelor sau a verighetelor, în degetul mirelui, respectiv al miresei.
   Inelul:
 - semnul făgăduinţei (logodnă înseamnă făgăduinţă, arvunire, gaj sau garanţie), al puterii, al încrederii, al fidelităţii şi al adevărului.
Punerea şi schimbarea inelelor mirilor:
 - făgăduirea în iubire şi fidelitate a celor doi, unul către altul şi a amândurora faţă de Hristos – Mirele Ceresc – în perspectiva mântuirii sufletelor lor;
 - în schimbul inelelor, mirii îşi dau făgăduinţa credincioşiei şi a încrederii reciproce – încredere care merge mult mai departe decât orice trădare şi orice ceartă.

CUNUNIA
Actul central al Cununiei îl reprezintă unirea celor doi, prin unirea mâinii drepte a mirelui cu mâna dreaptă a miresei, şi încununarea lor.

Părţile componente cele mai importante:
Binecuvântarea mare
   Binecuvântată este Împărăţia Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
 - ca toate Tainele Bisericii, Cununia începe prin binecuvântarea Împărăţiei lui Dumnezeu, însemnându-se cununile cu Sfânta Evanghelie, în semnul Sfintei Cruci, deoarece Împărăţia Cerurilor stă la temelia Creaţiei şi este realitatea ultimă la care se vor raporta mirii, împreună cu pruncii pe care îi vor primi în dar de la Dumnezeu şi cu întreaga comunitate a Bisericii în care se unesc.

Ectenia mare
  Cu pace Domnului să ne rugăm... Pentru ca să fie binecuvântată nunta aceasta, ca şi aceea din Cana Galileii, Domnului să ne rugăm...
 - este formată din cereri adresate de comunitate, prin slujitorii săi, lui Dumnezeu, în vederea convieţuirii pe pământ a mirilor, a naşterii de prunci şi a desăvârşirii lor în Împărăţia Cerurilor.

Trei rugăciuni speciale
  - Sunt premergătoare încununării mirilor; în ele, este invocat Harul Duhului Sfânt, pentru a Se revărsa peste miri, pentru a-i naşte la o nouă viaţă, a unităţii familiale, în Hristos şi în Biserică, pentru ca, la rândul lor, cei doi să devină Biserică – Mireasa lui Hristos.
   - Dumnezeule Cel preacurat şi Ziditorule a toată făptura, Care din iubirea Ta de oameni ai prefăcut coasta strămoşului Adam în femeie şi i-ai binecuvântat pe dânşii... Cel Ce ai binecuvântat pe robul Tău Avraam şi ai deschis pântecele Sarrei... Binecuvântează-i pe dânşii, precum ai binecuvântat pe Isaac şi pe Rebeca... pe Iacov şi pe toţi patriarhii, pe Iosif şi pe Asineta...
   - Dumnezeu, Care i-a creat pe strămoşii întregului neam omenesc, i-a creat şi pe miri, pe care îi binecuvântează aşa cum a binecuvântat pe Avraam, căruia i-a dat făgăduinţa naşterii Mântuitorului din neamul lui, şi pe Sarra, pentru naşterea de prunci, şi pe toţi patriarhii.
    - Cel Ce din rădăcina lui Iesei după trup, ai crescut pe pururea Fecioara şi dintr-însa Te-ai întrupat şi Te-ai născut spre mântuirea neamului omenesc... Care ai venit în Cana Galileii şi nunta care era acolo ai binecuvântat-o... Însuţi binecuvântează nunta aceasta...
   - în Întruparea şi în Naşterea Fiului lui Dumnezeu, ca om pe pământ, stă puterea, harul naşterii şi desăvârşirii tuturor în Împărăţia Sa; de aceea, raportarea mirilor la naşterea Mântuitorului din Fecioara Maria şi cererea binecuvântării ca şi la nunta din Cana Galileii înseamnă îmbrăţişarea noii familii în iconomia mântuirii tuturor oamenilor.
   Însuţi şi acum, Stăpâne, întinde mâna Ta din sfântul Tău locaş şi uneşte pe robul Tău (N), cu roaba Ta (N), pentru că de către Tine se însoţeşte bărbatul cu femeia.
   - pentru a realiza unirea dintre bărbat şi femeie – mire şi mireasă, Biserica invocă lucrarea lui Dumnezeu, ca El Însuşi să întindă mâna şi să-i unească; de aceea, unirea lor nu-i una formală şi exterioară, ci profundă, ontologică, menită să-i readucă la integritatea lor primordială şi la comuniunea lor cu Dumnezeu.

Încununarea mirilor
   Se cunună robul lui Dumnezeu (N) cu roaba lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.
   - cununile pe care le primesc mirii pe capete, semn al victoriei în competiţiile atletice în antichitatea romană, sunt, în Noul Testament, semnul victoriei vieţii asupra morţii şi simbol al victoriei asupra patimilor trupeşti;
   - încununarea mirilor, după ce au fost însemnaţi în semnul Sfintei Cruci, folosind cununa, înseamnă că amândoi se primesc ca dar din mâna lui Dumnezeu şi cunună a Creaţiei, devenind, fiecare la rându-i, cunună pentru celălalt, în iubire jertfelnică.

Lecturile biblice
   Apostolul: textul din Epistola către Efeseni 5, 20-33 este chintesenţa învăţăturii Bisericii despre valoarea căsătoriei – Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică – şi cu principiul convieţuirii bărbatului cu femeia – iubirea fără limite, până la jertfă.
   Evanghelia: un text care istorisește prezența Mântuitorului la nunta din Cana Galileii și săvârșirea primei minuni (Ioan 2, 1-11).

Paharul mântuirii şi pâinea comună
    Gustarea din acelaşi pahar cu vin şi din aceeaşi pâine (sau prescură, de recomandat):
   - comuniunea celor doi, care aminteşte de împărtăşirea lor cu Trupul şi Sângele lui Hristos, atunci când viaţa liturgică a creştinilor era mai ferventă şi la care este recomandat să ne întoarcem.

Dansul liturgic – jertfă şi bucurie
    Mirii, încadraţi de naşi şi de lumânări, însoţiţi de preoţii slujitori, ocolesc masa pe care stă Sfânta Evanghelie şi sfeşnicul, de trei ori, timp în care se intonează imne închinate bucuriei Naşterii Mântuitorului Hristos din Fecioara Maria, bucuriei muceniciei – măsura iubirii dintre mire şi mireasă şi Slavei Dumnezeieşti.

Ridicarea cununilor
   Primește cununile lor în Împărăția Ta, păzindu-i curați, fără prihană și neasupriți în vecii vecilor.

Apolisul (formula de încheiere)

SFATURI PRACTICE
   Taina Cununiei se împărtăşeşte numai creştinilor ortodocşi (mire şi mireasă), însoţiţi de naşi ortodocşi, cununaţi la Biserică.
   Cununia este precedată, întotdeauna, de căsătoria civilă; de aceea, atunci când mirii vin la Cununie, vor avea Certificatele de Botez şi Certificatul de Căsătorie, iar naşii lor, Certificatele de Botez şi Certificatul de Cununie.
   În ceea ce priveşte starea juridică a mirilor, trebuie ştiut că, după rânduielile bisericeşti (canonice) şi după legile civile ale statului român, nu se pot căsători decât doi oameni (bărbat şi femeie) necăsătoriţi; nu se poate oficia căsătoria între rude trupeşti (consangvini de gradul I-IV, sau prin încuscrire, până la gradul VII), între rude spirituale (prin năşie la botez sau cununie), între copiii naturali şi cei adoptaţi, aceştia devenind fraţi. Pentru o informare corectă asupra acestor probleme, mirii se vor adresa preotului din parohia în care vieţuiesc.
   Pregătirea duhovnicească, în vederea primirii Tainei Cununiei, presupune întâlniri şi discuţii între miri şi preot, între miri, naşi şi preot şi, mai ales, spovedirea mirilor şi a naşilor, înaintea săvârşirii Tainei Cununiei.
   Este bine ca pregătirea mirilor să se împlinească şi printr-o intensificare a rugăciunii lor particulare şi ancorarea cât mai concretă în viaţa liturgică a Bisericii.
   Sunt anumite zile, în timpul anului, în care nu se oficiază cununii (însemnate în calendarul creștin-ortodox); înainte de stabilirea datei nunţii, tinerii se vor adresa preotului şi împreună vor consulta calendarul, pentru a evita zilele respective.
   La Cununie se folosesc două lumânări, care vor fi ţinute de naşi, de o parte şi de alta a mirilor; este bine ca lumânările să fie din ceară curată (de albine), lumânări care se pot procura de la pangarul bisericilor.
   Vor mai avea verighetele, puţin vin şi pâine, din care mirii vor gusta la momentul liturgic potrivit.
   Vestimentaţia mirilor trebuie să fie potrivită momentului: rochia miresei să fie albă şi decentă, iar costumul mirelui, elegant, dar sobru.
   Intrarea în biserică, în vederea oficierii Tainei Cununiei, se face în ordinea aceasta: intră doi tineri care poartă cele două lumânări, încă neaprinse, urmaţi de naş şi mireasă, naşă şi mire, de părinţii tinerilor şi de nuntaşi.

TEXTUL SFINTEI EVANGHELII DE LA CUNUNIE
Şi a treia zi s-a făcut nuntă în Cana Galileii şi era şi mama lui Iisus acolo. Şi a fost chemat şi Iisus şi ucenicii Săi la nuntă. Şi sfârşindu-se vinul, a zis mama lui Iisus către El: Nu mai au vin. A zis ei Iisus: Ce ne priveşte pe mine şi pe tine, femeie? Încă n-a venit ceasul Meu. Mama Lui a zis celor ce slujeau: Faceţi orice vă va spune. Şi erau acolo şase vase de piatră, puse pentru curăţirea iudeilor, care luau câte două sau trei vedre. Zis-a lor Iisus: umpleţi vasele cu apă. Şi le-au umplut până sus. Şi le-a zis: Scoateţi acum şi duceţi nunului. Iar ei i-au dus. Şi când nunul a gustat apa care se făcuse vin şi nu ştia de unde este, ci numai slujitorii care scoseseră apa ştiau, a chemat nunul pe mire şi i-a zis: Orice om pune întâi vinul cel bun şi, când se ameţesc, pune pe cel mai slab. Dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum. Acest început al minunilor l-a făcut Iisus în Cana Galileii şi Şi-a arătat slava Sa; şi ucenicii Săi au crezut în El. (Ioan 2, 1-11)

Trebuie ca toţi cei ce se însoară şi cele care se mărită să facă unirea lor cu aprobarea episcopului, ca să fie căsătoria lor după Domnul, iar nu după poftă! (Sfântul Ignatie, Către Policarp 5, 2)

Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române

 

 

 

 

Programul slujbelor

4 D Ceasurile și Sfânta Liturghie ora 11:00
7 M Acatistul Sfântului Calinic 18:30; Spovedanie
9 V Sfântul Maslu, Spovedanie ora 18:30
10 S Sfânta Liturghie și Pomenirea morților ora 09:00
11 D Ceasurile și Sfânta Liturghie ora 11:00
18 D Ceasurile și Sfânta Liturghie ora 11:00
19 L Canonul cel Mare (partea I) ora 15:00
20 M Canonul cel Mare (partea a II-a) ora 15:00
21 M Canonul cel Mare (partea a III-a) ora 15:00
22 J Canonul cel Mare (partea a IV-a) ora 15:00
24 S Sfânta Liturghie și Pomenirea morților ora 08:00; Școală Parohială ora 10:00
25 D Ceasurile și Sfânta Liturghie ora 11:00
28 M Acatistul Sfântului Calinic 18:30; Spovedanie

Donații pentru construcția bisericii

Până acum s-a strâns pentru construcția bisericii suma de:

2.400 euro

Pentru detalii accesați:
Donații pentru construcția bisericii